O incursiune în Danemarca anilor 1960 ne arată cum Copenhaga și alte mari orașe au încurajat și creat condițiile esențiale pentru ca localnicii să înlocuiască mașinile cu bicicletele. În anii ’60, traficul din orașele daneze era paralizat de miile de autoturisme care se înghesuiau pe străduțele înguste și poluau atmosfera. Acum însă, Danemarca este o capitală mondială a mersului pe bicicletă, având peste 12.000 de kilometri de piste pentru bicicliști, care pot circula în deplină siguranță și se pot deplasa rapid dintr-un punct în altul.
Aceste lucruri nu s-au întâmplat peste noapte, ci sunt mai degrabă rezultatul unor politici și măsuri pe termen lung, prin care a fost construită infrastructura necesară, pe de o parte, iar pe de altă parte oamenii au fost încurajați să pedaleze. Iată care sunt principalele măsuri luate de autorități pentru transformarea mersului pe bicicletă într-o activitate firească, sigură și pe care au adoptat-o majoritatea locuitorilor și din care România ar avea ce învăța:Reguli stricte pentru bicicliștiLa fel ca orice alți participanți la trafic, și bicicliștii trebuie să respecte regulile de circulație. Ei sunt obligați să circule pe partea dreaptă a șoselei, să nu meargă prin zonele pietonale, pe trotuar sau pe trecerea de pietoni, și să circule, atunci când au posibilitatea, doar pe pistele speciale.
Biciliștii au obligația de a respecta culorile semafoarelor și nu sunt iertați atunci când sunt prinși că au trecut pe roșu. Ei trebuie, de asemenea, să semnalizeze cu mâna atunci când schimbă direcția și să meargă cu luminile aprinse după înserat sau atunci când vizibilitatea este scăzută.Nu ai voie nici să vorbești la telefon atunci când mergi pe bicicletă, iar cicliștii care au consumat alcool își pot pierde dreptul de a merge pe două roți, dacă sunt prinși de poliție.
Deși bicicliștii danezi nu sunt obligați să poarte casca de protecție, puțini sunt cei care aleg să nu o facă, mai ales că au la dispoziție astfel de echipamente inteligente, dotate cu Bluetooth, vedere panoramică sau atenționare luminoasă, pentru un plus de siguranță.Interzicerea accesului mașinilor în centru.
O decizie controversată, care a stârnit numeroase dezbateri la vremea respectivă, între 1970 și 1980, a fost aceea de a restricționa accesul mașinilor în centrul orașului. Dar, în acel moment, Danemarca avea deja un sistem eficient și de încredere de transport în comun, precum și infrastructură pentru bicicliști.
În timp, oamenii s-au obișnuit să își lase mașinile acasă și să circule cu autobuzul sau cu bicicleta personală, în loc să piardă timp în trafic sau să plătească pentru acces și parcare în apropiere de centrul orașului.Construirea infrastructurii pentru bicicliști.În prezent, Danemarca numără peste 12.000 de kilometri de piste speciale pentru bicicliști. Acestea se găsesc mai ales în marile orașe, dar și prin afara lor, fiind ușor să ajungi rapid pe două roți dintr-un punct în altul. În plus, o aplicație pentru mobil îți arată care sunt cele mai bune și mai scurte rute pe bicicletă, distanța și timpul estimat, astfel încât să îți poți calcula simplu timpul necesar pentru a ajunge într-un loc.
Exemplul personal al politicienilor
Bicicleta nu este văzută ca un mijloc de transport pentru cei fără posibilități financiare, ci ca unul rapid, eficient și ecologic. Aceste idei au fost promovate inclusiv de politicieni, care nu ezită să meargă ei înșiși pe două roți spre serviciu.
De exemplu, premierul danez este adeseori fotografiat pe bicicletă, dimineața, iar în timpul vizitei președintelui francez Emmanuel Macron, cei doi s-au plimbat prin centrul din Copenhaga pe bicicletă.Modelul danez înseamnă un proiect pe termen lung, cu un plan concret de implementare, care presupune acțiunea pe trei fronturi:
restrângerea accesului autoturismelor, însă cu oferirea unor alternative avantajoase pentru locuitori, promovarea mersului pe bicicletă, la cel mai înalt nivel, precum și construirea infrastructurii și asigurarea respectării regulilor de circulație pentru siguranța tuturor participanților la trafic.