Camioanele SR 101,Bucegi si Carpati,uzinele Roman fostele Steagul Rosu si nasterea primului camion romanesc.O istorie apusa!

Primul ales este şi cel dintâi produs de serie al uzinei braşovene: SR 101. SR sunt iniţialele de la numele fabricii din Braşov: Steagul Roşu, devenită ulterior: Întreprinderea de Autocamioane Braşov, Autocamioane Braşov şi Roman SA. Primele camioane produse acolo au purtat acest nume.

În august 1953, Guvernul a dispus uzinei Steagul Roşu realizarea în serie a primelor autocamioane româneşti.

Uzina Roman SA, fostă Steagul Roşu, a fost cea mai mare fabrică a Braşovului. A avut 26.000 de angajaţi şi producea 33.000 de camioane pe an. Acum este în reorganizare, are doar 300 de angajaţi şi, deşi are cereri din străinătate, tot are mari probleme.

Viaţa uzinei „Roman” a început în anul 1921, când s-a înfiinţat Societatea Romloc, unde se reparau locomotive şi vagoane. De-a lungul anilor, uzina a trecut prin numeroase transformări, de nume, dar şi din punctul de vedere al produselor. În anul 1938, Societatea Romloc a început să fabrice armament şi a devenit o afacere bănoasă.

După naţionalizare, în 1953, uzina a fost botezată „Steagul Roşu”, iar guvernul de atunci i-a dat o nouă destinaţie: producerea primelor autocamioane româneşti. Primul model, SR 101, a ieşit pe poarta uzinei un an mai târziu. Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an.

Şi numărul de angajaţi a crescut vertiginos de la un an la altul. Dacă în 1954 fabrica avea 4.400 de salariaţi, în 1978 s-a ajuns la 26.000. „Steagul Roşu” devenise cea mai mare uzină din Braşov şi un succes peste hotare. Celebrele modele Carpaţi, Bucegi, ROMAN sau DAC aveau mare căutare la export în Ungaria, RDG, Polonia, Statele Unite sau Grecia. Ioan C. a lucrat toată viaţa la „Steagul Roşu”.

Chiar dacă au trecut 25 de ani de la revolta din 1987, bărbatul se teme încă de apariţii publice. „Cea mai bună perioadă la uzină a fost în anii ‘70-‘80. Era mult de lucru. Se muncea în trei schimburi, şi sâmbăta, şi duminica. Câştigam 2.500 de lei, uneori şi 3.000 de lei. Era un salariu bun. În anii ’80, când ieşeau oamenii de la schimbul unu, ziceai că e manifestaţie. Am sperat că totul se va schimba după Revoluţie.

În schimb, industria s-a distrus. Acum au mai rămas doar câţiva muncitori. Este mare păcat”, povesteşte bărbatul. După 1990 a început declinul Timp de cinci decenii, „Steagul Roşu” a fost emblema oraşului. După Revoluţie, însă, a început perioada nefastă. Fabrica a fost rebotezată Roman SA.

În 2004, uzina a fost privatizată şi mii de oameni au fost daţi afară. În 2006, fabrica a fost preluată de omul de afaceri Ioan Neculaie. Modul în care a devenit patron este şi acum motiv de scandal.

Revenirea la ISTORIE, SR 101, Carpati si Bucegi

In a doua jumătate a aceluiaşi an, a început pregătirea fabricaţiei de autocamioane, iar la data de 1 mai 1954, un lot de autocamioane româneşti au defilat la demonstraţia… oamenilor muncii. Începerea producţiei de autocamioane a însemnat o etapă importantă în dezvoltarea uzinei deoarece a marcat trecerea de la producţia variată şi de serie mică la una unică de serie mare.

Acest lucru a dus la ridicarea nivelului tehnic al uzinei şi la cristalizarea unei concepţii unitare în dezvoltarea ulterioară acesteia. Astfel, în 1960, uzina se adaptase deja la producţia de autocamioane. Efortul de profilare a uzinei pentru fabricarea autocamionului SR 101 a tins spre ridicarea la o capacitate comună a sectoarelor care realizau în principal piesele, subansamblele şi ansamblele camionului.

Alegerea unui model care să constituie prototipul autocamionului ce urma să intre în producţia de serie nu a fost o treabă uşoară. Era necesar, în primul rând, ca acest tip de autocamion să nu ridice probleme tehnologice şi constitutive deosebite. În al doilea rând, trebuia să corespundă necesităţilor imediate pentru care urma să fie realizat. Din aceste considerente s-a convenit să se ia ca model autocamionul sovietic ZIL 150.

Autocamionul SR 101 a reprezentat un produs deosebit de rezistent, uşor de condus în exploatare şi, deci, corespunzător nivelului profesional şi tehnic al personalului de exploatare şi întreţinere existent atunci. Motorul SR 101 şi şasiul SR 101 au fost întrebuinţate şi la realizarea unor autovehicule pentru nevoile imediate ale economiei. Astfel, au fost realizate autobasculante, autocisterne, autobuze TV, iar o parte din subansamblele de la autoşasiul SR 101 s-au folosit la realizarea primelor troleibuze româneşti.

Numărul de autocamioane furnizate de uzină parcului naţional, până la sfârşitul anului 1969, a fost de 107.466, din care 54.224 SR 101. Cu toate rezultatele obţinute în exploatare, schimbarea tipului de autocamion era inevitabilă, datorită faptului că autocamionul SR 101 de 4 tone era depăşit ca nivel tehnic.

Parcul naţional de autocamioane era dotat în majoritate cu autocamioane de 4 tone, acestea având în 1950 o pondere de 70% din total. În urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că era necesară proiectarea unor noi tipuri de autocamioane de 3 şi 5 tone echipate cu motor de 8 cilindri în V, cu parametrii tehnici la nivelul construcţiilor de pe piaţa mondială.