Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala Daciei din Muntii Orastiei, identitatea si radacinile fiinte noastre ca popor.

În urmă cu două milenii pe acest meleag se afla vechea capitală a Daciei, un oraş înfloritor, cu o cetate întinsă pe aproape trei hectare, înconjurată de numeroase aşezări. Acum, pe culmile împădurite pot fi văzute doar vestigile unei culturi care fac parte din ființa noastră.

„O pădure multiseculară înconjoară azi fosta cetate dacică Sarmizegetusa Regia, învăluind parcă locul în mister. De două milenii, pietrele șlefuite cu măiestrie de meșteri pricepuți așteaptă ca povestea lor să fie aflată și transmisă mai departe.

Fostă capitală a statului dac, Sarmizegetusa Regia, situată în Munții Orăștiei, era înconjurată de o salbă de cetăți cu rol de apărare a celui mai important centru politic, militar și religios al acestuia.

În anul 106 Dacia a fost cucerită de romani, capitala acesteia Sarmizegetusa a fost distrusă, ca și toate fortificațiile dacice. În capitală sunt distruse inclusiv sanctuarele dacilor, situație rar întâlnită în analele războaielor romane. Pe Columnă este înfățișată o scenă zguduitoare în care doi nobili daci împart ultimele rezerve de apă luptătorilor epuizați.

Plinius cel Tânăr îl caracterizează pe Decebal ca fiind: „un rege alungat din reședința sa, izgonit chiar din viață , fără să fi pierdut niciodată nădejdea”. Decebal preferă sinuciderea în locul sinistrei perspective de a fi dus la Roma în lanțuri.

Prăzile capturate de romani sunt uriașe: 165.000 de kilograme de aur, 331.000 de kilograme de argint și 50.000 de luptători.

Urmele vechiului sanctuar circular au ridicat și ridică și astăzi multe semne de întrebare. Cert este că dacii aveau solide cunoștințe de aritmetică și astronomie.

Istoricul Hadrian Daicoviciu este cel care a avansat ideea conform căreia complexa structură circulară era de fapt un calendar foarte precis.

Bine ar fi ca noi toți să ne îndreptăm privirea mai mult spre propria istorie și către frumusețile țării noastre!”, povestește profesorul Cristian Stoica.

Badea Cartan despre a carui poveste am scris intr-un alt articol, a călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului român. Cum era singur și al nimănui și se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un dac la picioarele Columnei lui Traian. Cauta si citeste si povestea lui.