Una dintre cele mai pitoreşti zone ale României, Defileul Oltului, se întinde pe o lungime de 47 de kilometri, fiind cuprins între două judeţe şi este considerată cea mai lungă trecătoarea din ţară.
În drumul său spre vărsarea în Dunăre, Oltul străbate şapte judeţe. Fără îndoială cea mai spectaculoasă porţiune a sa este cea cuprinsă între Turnu Roşu – Sibiu şi Cozia – Vâlcea.
Calea pe care bătrânul Alutus (Aluta) şi-a croit-o de milenii prin Carpaţii Meridionali este străjuită pe o parte de Munţii Făgăraş, Depresiunea Loviştei şi Munţii Cozia, iar de cealaltă parte de Munţii Lotrului şi cei ai Căpăţânii.
Defileul Oltului continuă să fascineze nu doar prin frumuseţea peisajelor – munţi înalţi acoperiţi cu păduri ce par să cadă în apele Oltului – ci, aşa cum se menţiona şi în descrierea videoclipului, şi prin nenumăratele sale comori: arhitecturale, istorice, monahale: Turnul Spart de la Boiţa, Mănăstirea Cornet – singurul lăcaş de cult din ţară pe sub care trece calea ferată, podul cu nit de aur de la Proieni, primul pod feroviar din Europa construit în curbă peste un râu, de către francezi în 1899, Biserica „Toţi Sfinţii” din Proieni reconstruită peste lăcaşul de cult unde se presupune că domnitorul Mihai Viteazul s-a căsătorit cu doamna Stanca: Mănăstirea Turnu şi masa lui Traian, iar la ieşire din defileu Castrul Arutela şi Mănăstirea Cozia, Parcul Naţional Cozia şi nenumăratele castre romane din localităţile aflate în partea de nord a judeţului Vâlcea, pe malul Oltului.
Trecând de Călimănești, apele Oltului părăsesc zona montană. Mai departe, odată trecut de Râmnicu Vâlcea, râul Oltul străbate Câmpia Română, până la Dunăre.
Drumul antic și Via Carolina
Pe valea Oltului trecea unul dintre cele mai importante drumuri antice romane din Dacia. Drumul avea o dublă funcție, militar-strategică și comercială, fapt ce a impus construirea cetății romane de apărare Arutela, ale cărei ruine se văd și astăzi, lângă Mănăstirea Turnu. Pe acest drum se transporta sarea, scoasă din minele transilvane, până la Dunăre, iar apoi până la Marea Neagră.
Construirea actualului drum din Valea Oltului s-a făcut cu sprijinul secret al boierimii din Oltenia şi înainte de intrarea oficială a Olteniei sub stăpânirea austriacă, deoarece din 1717 drumul a primit numele împăratului Carol al VI-lea, anume Via Carolina. El asigura transportul comercial şi militar pentru vehiculele pe patru roţi. Astfel, a reintrat în istorie, după mai bine de un mileniu și jumătate. Spre deosebire de drumul antic roman însă, care se afla în stânga Oltului, Via Carolina a fost construit pe malul drept, unde se află și astăzi.