Abuzurile la care sunt supuşi muncitorii români în Marea Britanie

Românii sunt printre cele mai exploatate naţiuni prin muncă în Marea Britanie, muncitorii din agricultură, spălătorii auto sau distribuţie fiind supuşi celor mai multe abuzuri.

Condiţiile proaste în care lucrează muncitorii români în Marea Britanie sunt cunoscute deja, însă un raport recent arată că sunt mult mai multe domenii, pe lângă agricultura, în care angajaţii sunt exploataţi, iar condiţiile în care lucrează sunt mizere, scrie The Guardian. Românii au fost, în anul 2017, a doua cea mai expusă naţionalitate din Marea Britanie la practica exploatării prin muncă, arată raportul „Natura şi amploarea exploatării prin muncă în Marea Britanie”, realizat de Gangmasters and Labour Abuse Authority, autoritate cu atribuţii în inspecţia muncii în Marea Britanie. Exploatarea şi abuzul lucrătorilor sunt larg răspândite în economia Marii Britanii, potrivit raportului, care constată 17 sectoare prezintă un risc ridicat de tratamente incorecte, de la furtul salariilor la sclavie.

Construcţiile, reciclarea, saloanele de manichiură şi spălătoriile auto au fost printre sectoarele în care autorităţile au raportat sclavie. Agricultura, sectorul procesării alimentelor, pescuitul, colectarea de crustacee, depozitarea şi distribuţia, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, conducerea taxiurilor, comerţul cu amănuntul, munca casnică şi îngrijirea socială au fost, de asemenea, subliniate în raport. Raportul cuprinde informaţii mai elaborate ca până în prezent, deoarece autoritatea a primit noi puteri pentru a investiga abuzul lucrătorilor în toate sectoarele, în timp ce anterior verifica numai domenii precum agricultura, sectorul procesării alimentelor şi cel a colectării de crustacee. Investigaţia arată că s-a majorat cu 35% numărul cazurilor de sclavie în 2017, faţă de anul anterior, Marea Britanie fiind una din „destinaţiile” preferate pentru traficul de lucrători şi exploatarea muncii.

Turele lungi de 12-15 ore pe zi, câteodată şapte zile pe săptămână, salarii sub pragul minim sau care nu au sunt plătite deloc şi medii periculoase de lucru şi de viaţă au fost printre probleme comune regăsite în mai multe sectoare. Românii, exploataţi şi exploatatori Cu precădere, bărbaţii români cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani sunt victime ale exploatării prin muncă în Marea Britanie, în timp ce românii de asemenea, alături de britanici, sunt naţionalităţile care iau cel mai frecvent şi postura infractorilor în toate formele de sclavie modernă, scrie Economica.net.

Albanezii, prin criminalitatea organizată, sunt cei care fac abuzuri în spălătoriile auto. Muncitorii români şi bulgari erau cel mai expuşi riscului în sectorul agricol. Aici, autorităţile au găsit dovezi că lucrătorii stau la muncă 15 ore pe zi, uneori şapte zile pe săptămână, în schimburi duble şi fără pauze corespunzătoare, salarii scăzute ilegale, incidente grave de siguranţă care trec nedeclarate şi condiţii de viaţă foarte proaste. În acest sector, mulţi lucrători sunt puşi să lucreze pe câmp, deşi muncitorii nu vor. Unele firme de plasare care aduc aceşti oameni la muncă în Marea Britanie le spun lucrătorilor că pentru a putea munci în fabrică, aşa cum îşi doresc ei, trebuie ca mai întâi să lucreze pe câmp. Totodată, agenţiile caută să aducă la muncă în agricultură oameni care nu cunosc limba engleză. În spălătoriile auto, tot românii au constituit cel mai mare număr de victime. Autorităţile au găsit aici nereguli precum trafic de muncitori, schimburi de câte 12 ore timp de şapte zile pe săptămână, salarii sub minimul legal, cazare periculoasă la locul de muncă şi exploatarea muncitorilor fără acte.

Raportul prezintă cazul unui lucrător român, care a murit în 2015, după ce a fost electrocutat la duş, într-un apartament invadat de şobolani, situat în spatele unei spălătorii auto. Şi în producţia de articole de îmbrăcăminte din Regatul Unit tot românii, alături de pakistanezi, sunt predominant victimele exploatării. O treime din producţia de articole de îmbrăcăminte a ţării se află în Leicester, dar până la 75% din lucrătorii din fabricile textile ale oraşului spun că sunt plătiţi cu mai puţin decât salariul minim legal. Raportul arată că, în unele locuri, mai mult de jumătate din forţa de muncă este alcătuită din lucrători fără acte care efectuează în principal schimburi de noapte. În domeniul distribuţie şi depozitare, tot românii sunt cele mai multe victime ale exploatării prin muncă. Se munceşte 40 – 60 de ore pe săptămână, cu ore suplimentare şi ture de noapte.

Unii lucrători spun că au muncit în ture de până la 16 ore. Şi sectorul construcţiilor din Marea Britanie, care are în jur de 3 milioane de lucrători, are un risc ridicat. Utilizarea pe scară largă a contractelor de muncă independentă este direct legată de exploatare. În sectorul procesării alimentelor, românii se numără printre naţionalităţile cu cele mai multe victime ale exploatării prin muncă. Unii şefi din acest domeniu le promit lucrătorilor că le vor oferi ore suplimentare în schimbul mitei şi favorurilor sexuale, susţine raportul citat.

Cazul lui „Dumitru Popescu” The Guardian prezintă cazul lui Dumitru Popescu (numele său adevărat a fost schimbat, pentru a-i păstra ascunsă identitatea, n.r.), un român în vârstă de 41 de ani, unul din miile de muncitori migranţi care alcătuiesc jumătate din forţa de muncă din industria construcţiilor din Londra. Tocmai terminase un schimb de probă, lucrând de la 7:30 până la 17:30 fără nicio pauză, demolând un bloc de locuinţe cu unelte de mână, deoarece utilizarea maşinilor a fost interzisă. Comparativ cu locul de muncă anterior, aceasta este unul bun şi el vrea să-l păstreze, aşa că încearcă să calculeze cât trebuie să le plătească celor doi români care s-au ocupat cu angajările pe acest sit de construcţii. El spune că acordarea unei părţi din salariu în fiecare săptămână supraveghetorilor, ca bani de protecţie, este modul în care sistem funcţionează. Persoanelor nou-venite li s-au acordat cele mai grele activităţi.

Prin oferirea colegilor săi români supraveghetori a unei sume potrivite, el va avansa treptat şi va rămâne în siguranţă pe acelaşi sit. Dar cât de mare ar trebui să fie această sumă nu este clar. El s-a gândit la 50 de lire sterline pe săptămână, dar a fost o decizie grea. Dacă plăteşte prea puţin va fi mutat înapoi la muncile grele. Dacă dă prea mult, i-ar subvenţiona excesiv pe şefii săi, a explicat el.