Posibila modificare a modalităţii de indexarea a alocaţiilor copiilor imigranţilor din Austria, implicit cei români, a fost dezbatătută de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu şi comisarul european pentru Afaceri Sociale. Potrivit Mediafax, „cei doi oficiali şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu o situaţie semnalată atât de cetăţeni ai unor state europene, cât şi de organizaţii neguvernamentale, vizavi de o posibilă încălcare a drepturilor copilului în Austria, ca urmare a intenţiei Parlamentului naţional de a indexa alocaţiile copiilor cetăţenilor rezidenţi, din alte state europene, care îşi desfăşoară activitatea pe teritorul statului austriac”, arată un comunicat al ministerului Muncii. „În acest sens, Marianne Thyssen a reafirmat şi importanţa promovării principiului la contribuţii egale prestaţii egale (în contextul revizuirii Regulamentelor 883/2004 şi 987/2009 privind coordonarea sistemelor de securitate socială) alături de principiul remuneraţiei egale pentru aceeaşi activitate desfăşurată în acelaşi loc (în contextul revizuirii Directivei detaşarea lucrătorilor)”, notează sursa citată.
Restricţii la ajutoare sociale în Austria. Iohannis: Nu e conform cu tratatele UE
Situaţia alocaţiilor pentru copiii străinilor din Austria a fost discutată de preşedintele Klaus Iohannis cu omologul său austriac. Guvernul de la Viena va reduce drastic alocaţiile pentru copiii expaţilor în cazul în care cei mici nu locuiesc în Austria alături de părinţii lor.Klaus Iohannis: „Sunt în jur de 15.000 de familii care ar fi în această situaţie. Cu toată prietenia şi buna colaborare între România şi Austria, e o temă unde trebuie să admitem că avem opinii foarte diferite. Cred că se va ajunge la clarificare. Există voci relevante care spun că o astfel de iniţiativă nu e conformă cu tratatele UE”.
Un proiect de lege în acest sens a fost prezentat de coaliţia de guvernare şi ar putea fi aplicat din 2019. În prezent, executivul de la Viena acordă o sumă fixă de 172,4 euro pentru fiecare copil. După reformă, părinţii maghiari care lucrează în Austria, spre exemplu, vor primi doar 93,61 de euro. În schimb, belgienii vor avea puţin mai mult – 175 de euro.
Guvernul estimează că va economisi astfel 100 de milioane de euro anual.Cancelarul Austriei a spus că ajustarea în funcţie de nivelul de trai este necesară şi a dat ca exemplul România, unde costul vieţii este net inferior celui din Austria.
In AUSTRIA, guvernul are si alte proiecte contestate cum ar fi cel in care vrea ca oamenii să muncească 12 ore pe zi
Între 80.000 şi 100.000 de persoane, potrivit poliţiei şi sindicatelor, au manifestat la Viena pentru a protesta faţă de dorinţa exprimată de guvernul de coaliţie între dreapta şi extremă dreapta de a extinde la 12 ore pe zi şi 60 de ore pe săptămână durata maximă autorizată de lucru, transmite AFP.Marşul, organizat de puternicul sindicat OeGB, s-a încheiat fără incidente după ce a ajuns în Heldenplatz (Piaţa Eroilor), în centrul capitalei Austriei.
A fost prima mobilizare de această amploare de la instalarea la conducerea guvernului a tânărului lider conservator Sebastian Kurz, la sfârşitul lui 2017.Răspunzând, potrivit guvernului, necesităţii de a face întreprinderile mai competitive, măsura, care urmează să fie adoptată joi de Parlament, este ţinta criticilor dincolo de mediile sindicale, până în rândul Bisericii Catolice austriece.
Durata normală de lucru în Austria este stabilită la opt ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână. Durata maximă autorizată este de 10 ore pe zi şi 50 pe săptămână, plafon pe care guvernul doreşte să îl extindă la 12 şi, respectiv, 60 de ore.Sub presiunea opoziţiei, guvernul a amendat proiectul său iniţial, dând asigurări că aceste plafoane vor putea fi atinse numai pe bază de „voluntariat”.Într-o ţară în care amendamentele la dreptul social sunt în mod obişnuit rezultatul negocierilor dintre partenerii sociali, dorinţa guvernului de a recurge la calea legislativă este aspru criticată de sindicate.
„Vom rezista cu toate mijloacele de care dispunem”, a avertizat sâmbătă liderul OeGB, Wolfgang Katzian, somând coaliţia la putere, aleasă pe baza promisiunii de a extinde câmpul democraţiei directe, „să ceară părerea poporului” prin referendum.După şase luni de coaliţie,” oamenii prezintă guvernului factura”, a subliniat fostul cancelar Christian Kern, liderul Partidului Social-Democrat. (sursa:digi24.ro)