În Elveția, Austria si Germania a crescut brusc numărul românilor care au primit permise de muncă și ședere.
Din iunie 2019 a crescut brusc numărul românilor și bulgarilor care au obținut drepturi de ședere și muncă în Elveția pentru o perioadă de cinci ani. Totodata, se pare ca majoritatea celor din Marea Britanie, incep sa se indrepte catre tari ca Austria si Germania, din cauza rumorilor privind Brexitul.
„Am muncit atatia ani, si ajuns sa strice piata, salariile si chiriile. E normal sa strice piata daca vin sa munceasca pe nimic, si noi cei care ne-am rupt carca atatia ani sa ne adaptam si sa evoluam, ce putem face? Suntem patrioti, dar pana la un punct.Iti e mai aproape camasa”.
Din 1 iunie 2019 românii și bulgarii se bucură de toate drepturile de circulație și muncă în Elveția. Potrivit datelor oferite de oficialitățile aceste țări, de la începutul lunii iunie în Elveția au fost eliberate 1136 de permise de ședere pentru cetățenii români și bulgari, o cifră mai mare decât acum 12 luni.
La sfârșitul lunii mai 2019, în mediu, au fost eliberate doar 83 de permise pe lună.
Potrivit datelor din anul 2017, în Elveția locuiau aproximativ 14 400 de români și 8 100 de bulgari, iar în anul 2016 numărul migranților din România și Bulgaria s-a dublat față de anul 2015.
Elveția are o populație de 8,5 milioane de persoane dintre care un sfert nu sunt cetățeni elvețieni.
citeste si:
Cetățenii români care au muncit legal în alte țări pot adăuga vechime perioadei respective, care să fie luată în calcul la stabilirea pensiei.
Românii care au lucrat cu contract în străinătate își pot depune cererea de pensionare în statul în care au domiciliul sau în țara unde au muncit ultima oară.
În România, cererea se depune la Casa teritorială de pensii de care aparține cu domiciliul, împreună cu actele doveditoare.
De aici înainte, autoritățile din România vor calcula pensia pentru perioadele lucrate în străinătate.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 de ani pentru femei. Stagiul minim și cel complet de cotizare sunt de 15, respectiv 35 de ani, dar atingerea lor se face prin creșteri graduale. Pentru femei nu s-a ajuns încă la stagiul complet de 35 de ani și la vârsta standard de 63 – abia în 2030 vor fi atinse.
Spre exemplu, la 1 ianuarie 2019, stagiul complet pentru femei este stabilit la 31 de ani, iar vârsta standard de pensionare, la 61 de ani.
Potrivit informațiilor de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), la depunerea cererii de pensie pentru limită de vârstă, anticipată sau anticipată parţială, solicitanţii au nevoie, pe lângă cererea de pensie, de o serie de documente, notează dcbusiness.ro.
Mai exact, este vorba despre formularul de cerere E 202; formularul E 207; o declaraţie pe propria răspundere; o copie după actul de identitate românesc (dacă deţin dublă cetăţenie sau dacă au menţinut cetăţenia română); carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate; livretul militar original sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate; diploma de studii originală sau în copie certificată de instituţiile competente din străinătate sau adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora şi forma de învăţământ; o adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă.