Cea mai veche dovada a omului din Europa,si cea mai veche aşezare umană descoperite in Romania,în Peştera Cioarei, din comuna lui Brâncuşi – Munţilor Vâlcanului. 

Cea mai veche așezare umană din Europa a fost descoperită chiar în România. Mai exact, în județul Gorj. Este vorba despre Peştera Cioarei, din satul Boroşteni, comuna Peştişani, acolo unde s-a născut şi marele sculptor Constantin Brâncuşi, scrie adevarul.ro

Cea mai veche dovada a omului din Europa,si cea mai veche aşezare umană descoperite in Romania,în Peştera Cioarei, din comuna lui Brâncuşi – Munţilor Vâlcanului.

Urmele existenţei umane descoperite în peşteră datează de aproximativ 50.000 de ani. Omul de Neanderthal şi, mai târziu, Homo Sapiens, omul de astăzi, au trăit în această peşteră, ascunsă privirii în desişul vegetaţiei unui versant al Munţilor Vâlcanului.

„Geografic, este amplasată la circa 350 metri altitudine absolută şi 30 de metri altitudine relativă faţă de pârâul Bistricioara, afluent al Bistriţei. Din punct de vedere al suprafeţei are 27 de metri lungime, şapte metri lăţime, ocupând o suprafaţă de 85 metri.

Prin poziţionarea sa geografică, peştera a oferit omului paleolitic un cadru natural extrem de prielnic pentru exploatarea resurselor prin vânătoare, ca urmare a pendulării animalelor între munte şi depresiunea care se deschide generos la ieşirea apelor din zona montană.

Cea mai veche dovada a omului din Europa,si cea mai veche aşezare umană descoperite in Romania,în Peştera Cioarei, din comuna lui Brâncuşi – Munţilor Vâlcanului.

Vastitatea petrografică (n.r. – ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor din punctul de vedere al compoziţiei lor mineralogice şi chimice, al formării lor, al transformărilor pe care le suferă, al răspândirii lor în scoarţa Pământului) din albia Bistricioarei a fost un alt element favorabil pentru instalarea Omului de Neanderthal în peştera Cioarei ulterior şi a lui Homo sapiens sapiens, atras în special de elementele strategice şi microclimatice ale peşterii: orientarea sud-vestica a intrării, absenţa curenţilor, lipsa umidităţii, dimensiuni reduse“, ne explică Dumitru Hortopan, director al Muzeului Judeţean Gorj.

Cel mai vechi habitat paleolitic din ţară

În peşteră s-au făcut timp de zeci de ani săpături arhelogice. Unul dintre cei mai cunoscuţi arheologi români, Marin Cârciumaru, a fost atras de tezaurul ascuns în această peşteră şi timp de peste 20 de ani a făcut săpături pentru scoaterea acestuia la lumină.

Cea mai veche dovada a omului din Europa,si cea mai veche aşezare umană descoperite in Romania,în Peştera Cioarei, din comuna lui Brâncuşi – Munţilor Vâlcanului.

În peşteră au trăit strămoşul ursului, rinocerul şi mistreţul

În peştera Cioarei au trăit mai multe specii de animale, unele dintre ele dispărute cu mult timp în urmă.

„Din punct de vedere paleontolitic, analizele faunistice au reliefat existenta ursului de peşteră, cevidelor, rinocerului, mistreţului, rozătoarelor, păsărilor şi gasteropodelor. Analizele paleontolitice efectuate pe eşantioanele din peştera Cioarei dovedesc prezenţa pădurilor de conifere şi foioase“, explică Dumitru Hortopan, doctor în istorie.

Peştera Cioarei a fost locuită în urmă cu 50.000 de ani

Potrivit lui Dumitru Hortopan, analizele de laborator au indicat faptul peştera a fost locuită în urmă cu peste 50.000 de ani. De asemenea, oamenii care au trăit aici au avut o anumită cultură şi o viaţă spirituală.

Reprezentare grafica/ Urs de pestera bc 50.000 ani / Cea mai veche dovada a omului din Europa,si cea mai veche aşezare umană descoperite in Romania,în Peştera Cioarei, din comuna lui Brâncuşi – Munţilor Vâlcanului.

„Studiul materiei prime indică o aprovizionare, în primul rând locală, fără îndoilă din pârâul cel mai apropiat, Bisticioara. Astfel, omul paleolitic din peştera Cioarei şi-a confecţionat aşchii, lame, lamele, racloare sau găleţi. Alte categorii materiale prezente sunt recipientele de ocru, piese de podoabă – pandantive, mărgele – din os sau rocă. Cronologia absolută a locuirii paleolitice din Peştera Cioarei, bazată pe datări 14C la prestigiosul laborator din Groningen, depăşeşte la unele mostre 50.000 de ani“, arată Dumitru Hortopan într-o lucrare de specialitate“, mai arată Dumitru Hortopan.(sursa:adevarul.ro)

 

error: Content is protected !!