Ce salariu are un șofer de TIR în România,si cat cât câștigă pe comunitate in 2020

Șoferii de TIR sunt la mare căutare în această perioadă, atât în România, dar mai ales în străinătate. Salariile șoferilor de TIR din țara noastră sunt peste media din România, iar la acestea se mai afaugă și alte beneficii. Chiar și așa angajatorii se bat ca să-i depisteze pe cei mai abili șoferi de pe piața muncii.

Cum se schimba salariul soferilor de TIR romani in 2020.Salariile pe tara si pe comunitate, o mare dezbatere.

Cât câștigă un șofer de TIR în România și cât se câștigă în UE?

Să fi șofer de TIR în zilele noastre este o mare realizare. Aceștia sunt la mare căutare printre angajatorii din țară, dar și printre cei din străinătate. Astfel, șoferii de TIR au ajuns să aibă printre cele mai bune salarii. Potrivit unui studiu făcut de curând, salariul unui șofer de TIR în România pornește de la 2500 de lei net, adică angajatul se alege cu toată suma de bani în mână.

Pe de altă parte, potrivit aceluiași studiu, șoferii de TIR care fac transport internațional pot porni de la un salariu de 3.800 de lei pe lună (820 de euro), în timp ce aceia cu mai multă experiență ajung chiar și la 7.000 de lei pe lună (1550 de euro).

La salariu se mai pot adăuga și alte beneficii

În plus, salariile de mai sus nu sunt fixe. La aceste sume șoferilor de TIR se pot adăuga și alte beneficii bănești, în funcție de numărul de curse efectuate, precum și de numărul de kilometri parcurși.

Conform platformei ejobs.ro, în prezent există anunțuri de muncă potrivit cărora angajatorii plătesc 3.800 lei pe lună (câștig de bază). De multe ori angajatorii oferă șoferilor de TIR cazările și mesele zilnice.

Cât câștigă șoferii de TIR în Europa

Șoferii de TIR din Europa au salarii frumoase. Spre exemplu, un șofer de TIR are un salariu în Germania ce variază între 2.200 si 2.500 euro net, adică aproximativ 10.000-12.000 de lei.

Firmele care operează camioane de pe teritoriul României, majoritatea desfășurând contractele, în realitate, la mii de kilometri de granița țării, găsesc din ce în ce mai greu șoferi.

Salariile mici față de Europa nu constituie singurul motiv al lipsei de forță de muncă. Venirea companiilor mari din străinătate, atrase de taxele mici și prețurile reduse la combustibil și asigurări au generat un adevărat boom al sectorului.

Salarii ridicole pentru soferii de TIR români,desi sunt căutați în toata Europa. Cei mai mari angajatori privați din România sunt firmele de transport rutier internațional.

Salariile soferilor de TIR romani, chiar si pe comunitate sub media europeană

Pe de altă parte, comparativ cu şoferii din alte ţări ale Uniunii Europene, inclusiv din cele de unde provin marile companii care operează şi în România, salariile oferite şoferilor din România sunt extrem de mici.

Un şofer român cu experienţă, care îşi desfăşoară, în realitate, activitatea în ţările de unde provin firmele angajatoare, câştigă în jur de 1.500 de euro, cu un maxim excepţional de 2.000 de euro.

Șoferii italieni, de exemplu, sau cei spanioli încasează pentru aceeaşi muncă până la 4.000 de euro, cu un minimum de 2.500-3.000 de euro. De altfel, aceste diferenţe constituie şi motivul pentru care transportatorii din afara României au dat pur şi simplu năvală după 2013, când economia Europei a reînceput să crească, trăgând după ea şi transporturile.

Cea mai mare firmă înregistrată în România, de exemplu, spaniolii de la Carrion Expedition, crescuse doar în prima jumătate a anului trecut cu peste 250 de camioane. Firma este înregistrată în Cluj, însă operează exclusiv pe zona de sud a Franţei şi în Spania. În situaţii similare sunt şi multe alte firme înregistrate în România, majoritatea operând în Franţa, Italia, Spania şi Germania.

CARRION promite „salarii europene” plecand de la 2.400 euro (venituri salariale + diurnă).

Aproape 150.000 de români lucrează ca şoferi de tir, mai mulţi ca în orice alt domeniu de activitate din ţara noastră. Faţă de 2018, numărul angajaţilor din domeniu a crescut cu peste 17.000.

Foarte puțini dintre acești șoferi își desfășoară, însă, activitatea pe teritoriul României.

Structura pieţei transporturilor din România în funcţie de numărul de vehicule arată că România este, de fapt, doar un mic „paradis al transportatorilor“, fără ca acest lucru să aibă legătură cu economia reală. Altfel spus, creşterile din domeniu nu relevă un boom al economiei locale, atât timp cât multe dintre transporturile efectuate de firmele înregistrate aici nu au nici cea mai mică legătură cu marfa produsă în România.

Majoritatea firmelor înregistrate cu activitate de transport nu deţin mai mult de cinci maşini. În jur de 27.000 de operatori – din circa 32.000 – deţin între 1 şi 5 vehicule, în timp ce doar 9 firme au peste 300 de camioane, relevă un studiu al Safety Broker.

Doar o singură firmă mare, Carrion, care deţine peste 1.000 de vehicule, operează cât 1.000 de firme din cele 32.000, ceea ce arată că piaţa locală este, până la urmă, extrem de vulnerabilă, mai ales că firmele foarte mici trăiesc din contracte cu una sau două companii.

Din cele 9 firme cu peste 500 de camioane, doar trei au acţionariat românesc. Este vorba despre Dunca Expediţii, International Lazar Company şi Arabesque SRL, ultima dintre ele operând mai ales pentru transportul mărfii vândute de firma de material de construcţii cu acelaşi nume. Lazar Company a ajuns la acest nivel sprijinită mai ales de contractul pe care îl are cu Dacia Renault, pentru care este principal transportator.

Structura de proprietate

O altă statistică ce dă de gândit este structura pe tip de proprietate a parcurilor auto. Aparent, 74% din vehicule sunt deţinute direct de firmele care le operează, 12% sunt în leasing şi 14% sunt închiriate. În realitate, şi această statistică trebuie citită altfel.

„Majoritatea sunt luate pe credit extern, o practică pe care firmele de leasing au reluat-o în ultimii ani. Pentru că în acest fel nu se plăteşte TVA, firma de leasing din România trece finan-ţarea pe societatea-mamă din Austria, de exemplu. Aici apare ca proprietar, însă, în realitate, este o formă de credit. În cazul firmelor străine, ei se finanţează în general din ţara lor şi cumpără aici. Apar tot ca proprietari“, arată un specialist în domeniu.

În perioada imediat anterioară crizei economice, băncile şi firmele de leasing din România făcuseră o practică din externalizarea împrumuturilor pentru a specula diferenţele de dobândă şi fiscalitate, dar şi pentru a putea arăta bilanţuri mai curate în România.

Potrivit studiului Safety Broker, cel mai mare intermediar din asigurări, din primele 10 firme de transport înregistrate în România, 8 sunt străine. Mai mult, aceeaşi sursă arată că, în 2015, cele mai importante creşteri ca număr de camioane şi, implicit, ca angajaţi le-au înregistrat firmele străine.

JCARRION, lider detașat in Romania și anul trecut! Cât Skiptrans si Aquila la un loc!Primii 3 transportatori!

Tendinta pe care o anunța la mijlocul anului trecut se păstrează. Numărul companiilor care fac transport de marfă scade, în timp ce parcul înregistrează o majorare semnificativă.

33.000 de companii, 152.000 de vehicule

Pe podium, din punctul de vedere al numărului de vehicule licențiate, se află, potrivit ARR:

– Carrion Expedition, cu 1.307 de mașini;

– Skiptrans, cu 595 de unități;

– Aquila Part Prod Com – cu 535de unități.

Cum au intrat in forta pe piata, si cine sunt cei de la Skiptrans? Citeste mai jos.

După ce, în 2015, numărul firmelor de transport marfă licențiate s-a redus cu peste 20% față de 2014, de la 36.162 la 28.731 de operatori, 2016 a marcat o creștere cu puțin peste 5%, pentru ca, în 2017, cifra licențelor emise să ajungă la 34.396, iar, în la finalul anului 2018 să ajungă la 33.072.

Concret, față de 36.162 de companii și 129.665 de vehicule licențiate de ARR în 2014, piața împărțea, doi ani mai târziu, 133.497 de vehicule la 30.300 de firme. Pentru ca parcul dedicat transportului de marfă cu vehicule de peste 3,5 t să ajungă, în 2019, la 152.245 de unități.

Peste 250 de flote importante

Dacă, în majoritate, flota licențiată este operată de firme cu parcuri sub 5 unități, cifra companiilor cu flote importante, de peste 50 de vehicule, a depășit 250, dintre care 35 au în curte mai mult de 200 de unități, iar 63 între 101 și 200.