În anul 1974, pe Valea Teleajanului, aproape de comuna Maneciu, a fost construită o conductă de 300 de metri pentru trenul tubular.
A hyperloop is a proposed high-speed transportation system for both public and goods transport. The idea was picked up by Elon Musk to describe a modern project based on the vactrain concept (first appearance in 1799).Hyperloop systems have three essential elements: tubes, pods, and terminals. The tube is a large, sealed low-pressure system (usually a long tunnel).
Wikipedia – Hyper Loops Elon Musk
Henri Coandă a vrut să revoluţioneze transportul public din Romania încă din anii 1970. A inventat şi proiectat un tren care putea circula şi suspendat, dar şi subteran, la viteze mari prin tuburi vidate.
Coandă visa ca un tren să poată atinge viteze de 500 de km la oră prin tuburi subterane
„Era un joc de presiune şi depresiune”, explica savantul, care susținea că transportul prin tub trebuie să se facă pe perna de aer. A vorbit, în anul 1970, la televiziunea națională despre ideea sa. „Se poate ca oamenilor să nu le placă să fie într-un tub multă vreme, dar, sub altă formă ei stau la metrou, la Paris, câte 40 de minute sub pământ, și nu zic nimic.”
Proiectul trenului electric al lui Henri Coandă avea să devină realitate în numai patru ani. În anul 1974, pe Valea Teleajanului, aproape de comuna Maneciu, a fost construită o conductă de 300 de metri pentru trenul tubular.
Experimentele secrete se realizau într-o pădure, departe de ochii curioșilor
Ulterior, pentru a testa transportul persoanelor, echipa de ingineri a construit o conductă de 1.600 de metri.
Henri Coandă proiectase traseul unui tren de călători care trebuia să circule prin conducte, pe ruta Bucureşti-Ploieşti. Distanța de 60 de kilometri, dintre cele două orașe, urma să fie parcursă într-un timp record, maximum 10 minute.
Dincolo de transportul de persoane, pionierul aviației dorea ca invenția sa să fie aplicată și la transportul de mărfuri, între Portul Constanța şi combinatul siderurgic de la Galați.
Din păcate, Coandă n-a mai apucat să își vadă realizat visul.Acesta a încetat din viață în 1972, iar munca sa a fost preluată de o echipă de ingineri.
După Revoluție, invenția lui Coandă nu a mai prezentat interes. Astăzi nu mai există aproape nici o urmă a experimentului de la Măneciu. Toate instalaţiile de aici – conducte, staţii automatizate – au fost tăiate bucată cu bucată şi date la fier vechi, după 1990. (sursa:observatorulph.ro)