Preşedintele Klaus Iohannis face săptămâna viitoare o vizită oficială în Marea Britanie, a cărei agendă include o întâlnire cu premierul Theresa May şi participare la dineul organizat cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani de către Prinţul Charles.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua, la data de 14 noiembrie a.c., o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Cu acest prilej, Preşedintele României va avea o întrevedere cu Prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, doamna Theresa May”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Temele abordate vor viza relaţia bilaterală, stadiul negocierilor privind Brexit, priorităţile Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, cooperarea în sfera securităţii şi apărării, precum şi agenda regională.    Totodată, la invitaţia Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, reşedintele Iohannis va participa la recepţia şi dineul organizate cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani de către Alteţa Sa Regală Charles, Prinţ de Wales.

Românii vor să rămână în Marea Britanie şi după Brexit, deşi britanicii îi urăsc şi îi consideră ţigani

Românii i-au depăşit recent pe irlandezi şi pe indieni ca cea de-a doua mare comunitate de imigranţi din Marea Britanie, dar sunt printre cei mai vulnerabili din ţară după Brexit, potrivit unei organizaţii caritabile care pledează pentru est-europeni în Marea Britanie.

Mulţi români aflaţi în Marea Britanie ocupă locuri de muncă vitale pentru economie, precum cele din lucrători în supermarketuri sau de îngrijire a bătrânilor englezi ori de administrare a hotelurilor, unde camerele lucesc de curăţenie. Cu toate acestea, românii sunt izolaţi din punct de vedere social şi economicc, scrie The Guardian, într-un amplu reportaj.   O privire mai atentă asupra românilor intervievaţi de The Guardian arată că toţi au venit în Marea Britanie pentru a-şi îmbunătăţi viaţa.

Câţiva părinţi spun că au părăsit copiii cu bunicii, atât de disperaţi au fost să-şi asigure financiar familiile. „Deşi dictatura lui Nicolae Ceauşescu s-a prăbuşit cu aproape 30 de ani în urmă şi România a înregistrat o creştere record de 7% anul trecut, comunismul a aruncat o umbră lungă şi ţara rămâne pe locul al doilea ca cea mai săracă din Europa”, scrie publicaţia britanică.   „Majoritatea cetăţenilor UE nu sunt foarte bine informaţi despre Brexit şi statutul lor, iar românii nu fac excepţie. Bariera lingvistică, faptul că majoritatea cetăţenilor români nu sunt deloc susţinuţi de mass-media din Marea Britanie, îi fac vulnerabili”, spune Florina Tudose, angajată a Centrului de Resurse Umane al Europei de Est.

„Din cercetarea noastră pe teren, am observat că mulţi români cred că statutul lor va trece printr-un proces automat şi că pot rămâne în UK atât timp cât plătesc impozite şi respectă legea. Românii cred că totul va fi OK”, spune ea.   Potrivit acesteia, românii trădează adeseori o alarmantă lipsă de cunoştinţe privind consecinţele neînregistrării, care ar putea include deportarea sau refuzul reintroducerii în ţară după o vacanţă.    Ce va face Anglia fără noi?

„Ce va face Anglia fără noi?”, spune Dragoş Grinici, care lucrează într-un restaurant românesc din Dollis Hill, nordul Londrei, o zonă populară pentru români. Acesta spune că a fost atras în noiembrie 2016 în Marea Britanie din Germania de către o mare companie care se ocupa de asistenţă medicală. „Englezii reprezentau doar 10% din personal. Dar nu au fost consideraţi fiabili. Ei sunau că sunt bolnavi, mai ales la sfârşitul săptămânii, iar românii erau chemaţi să-i înlocuiască. Jumătate dintre cei 35 de angajaţi erau români şi doar trei sau patru erau din Marea Britanie „, spune el.

„Nu a fost corect. Anul trecut, în noiembrie, decembrie, când vremea se înrăutăţise, toţi au sunat să spună că nu pot să ajungă la serviciu. Au fost doar două centimetri de zăpadă. A trebuit să-mi iau maşina şi să-i iau personal pe alţi români şi să avem grijă de persoanele în vârstă, unele cu demenţă. În ţara mea sunteţi unul cu vârstnicii, aveţi responsabilităţi şi aici faceţi aşa ceva?! Etica noastră de lucru şi simţul responsabilităţii sunt mai mari decât aici”, a spus Dragoş.

Întrebat ce cred britanicii despre români, Dragoş a spus că „fiecare păstor are oaia lui neagră. Aşa e şi cu ţările”, a spus Dragoş referindu-se la infractorii români, luaţi de britanici drept etalon pentru toţi românii. Ca şi alţii, Dragoş se consideră un lucrător extrem de mobil care îşi hrăneşte familia acasă unde locuieşte încă soţia şi fiica sa de şapte ani.   „Nu avem viitor în România din cauza corupţiei”, spune el. În ultimii 20 de ani, Dragoş a trăit în Grecia, Cipru, Belgia, Olanda, Malta, Italia şi Germania. Vorbeşte în cinci limbi străine şi crede că Marea Britanie ar fi „în dificultate” dacă ar retrage podul pentru cetăţenii UE.

„Dacă nu faci norma, te duci acasă”   Hannah, care a refuzat să fie fotografiată sau să i se folosească numele real, a fost în Marea Britanie timp de doi ani şi are în vedere să meargă acasă deoarece are doar un prieten în Londra. Ea reprezintă exemplul muncii grele, murdare, care se face zilnic de către lucrătorii din UE, în special din estul Europei, pentru a menţine rafturile pline în supermarketuri, camerele curate în hoteluri şi străzile fără gunoi. Ea a lucrat timp de 18 luni în Aldi în Swindon, schimbând cutii de alimente refrigerate. Hannah spune: „Slujba a fost groaznică.

A fost o muncă foarte grea, într-un depozit păstrat între zero şi două grade. A trebuit să lucrez foarte mult în fiecare zi, să ridic 2.000 de cutii de lapte, pizza, carne gătită, suc, iaurt. „Am avut o normă pe oră, de ridicat 300 de cutii. Dacă nu faci norma, te duci acasă. Am vrut să obţin locul de muncă, aşa că am luat 400 de cutii pe oră, mai mult decât am avut nevoie”, a spus Hannah. Aceasta zice că urăşte slujba pe care o are şi că era singură, dar a muncit pentru bani: primea 12 lire sterline pe oră. Într-o săptămână bună, ea spune că ar putea face aproape 500 de lire sterline, mai mult decât salariul lunar din România, dar tirania opţiunilor de angajare sărace a făcut imposibilă plecarea.(sursa: adevarul.ro) citeste mai departe, restul articolelor, in josul paginii.