Pentru romanii din Regatul Unit, sfarsitul de an, cand românii din Marea Britanie trimit sume colosale in tara, familiilor de sarbatori, cat si 2019, se anunta vremuri grele.
Avand in vedere ca puterea de cumparare a Lirei sterline, a scazut in decembrie 2018 de la 5,7lei aproape acum 1 an, la aproximativ 5,1 in momentul de fata, este clar ca nu este o situatie imbucuratoare pentru nici una din parti.
Daca anul trecut la 100 de lire trimise familiilor in tara, puterea de cumparare era de aproape 570lei, acum aceeasi suma pierde aproximativ 10 Lire, adica 60 lei. 100 Lire trimise acum acasa, echivaleaza anul acesta in decembrie cu 510 lei!
Practic romanii vor munci mai mult in Marea Britanie in 2019, pentru a trimite acasa aceasi suma ca acum 1 an in urma.
Pe langa Brexit, va prezentam mai jos unele din motivele care au dus la prabusirea lirei sterline
Lira sterlină s-a prabusit luna trecuta, după seria de demisii din guvernul condus de Theresa May, care au pus la îndoială mult așteptatul acord asupra Brexit la doar câteva ore după ce acesta a fost făcut public.
Lira a scăzut față de dolar și s-a îndreptat spre cea mai mare scădere din an în raport cu euro după ce ministrul pentru Brexit, Dominic Raab, și alți demnitari au demisionat în semn de protest împotriva planului.
Traderii se tem acum că însăși poziția prim-ministrului May este amenințată. „Dacă miniștrii au procedat așa, este mai greu pentru Theresa May să-și mențină poziția”, spune Jordan Rochester, strateg la Nomura.
Autoritățile britanice de reglementare financiară au solicitat comentarii din partea marilor bănci, din cauza scăderilor drastice ale lirei, spun surse citate de Reuters.
În urma anunțului Theresei May au demisionat Dominic Raab, ministrul britanic pentru Brexit, Esther McVey, ministrul pentru Muncă şi Pensii, Suella Braverman, subsecretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Brexit, Shailesh Vara, ministru de stat pentru Irlanda de Nord și Ranil Jayawardena, secretar parlamentar privat în cadrul Ministerului Justiției.
Theresa May a prezentat parlamentarilor de la Londra detalii ale acordului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, înțelegere contestată de numeroși parlamentari și care deja a provocat demisia câtorva miniștri.
Guvernul Theresa May a prezentat planul privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, proiectul – contestat atât de politicieni britanici, cât şi de Bruxelles – conţinând prevederi în materie de imigraţie şi relaţii comerciale, precum şi achitarea unor restanţe de 44 de miliarde de euro.
Documentul de 98 de pagini, intitulat „Viitoarea relaţie între Marea Britanie şi Uniunea Europeană”, prezintă poziţia Cabinetului Theresa May înaintea noilor sesiuni de negociere programate la Bruxelles în toamnă. Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, şi ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, au demisionat în semn de protest faţă de acest plan, scrie mediafax.ro.
Imigraţie
Planul prevede încetarea libertăţii de circulaţie între Uniunea Europeană şi Marea Britanie imediat după Brexit. Vizele ar putea face obiectul negocierilor şi viitoarelor acorduri comerciale, precizează Sky News.
Relaţii comerciale
Marea Britanie va ieşi din piaţa unică a UE şi din uniunea vamală, dar ar vrea „un aranjament pentru facilităţi vamale” cu Bruxellesul care să permită decizii britanice în privinţa taxelor vamale şi politici comerciale independente.
Guvernul de la Londra vrea o „zonă de liber-schimb pentru produse” la care să participe Marea Britanie şi Uniunea Europeană, prin armonizarea continuă a reglementărilor europene în privinţa mărfurilor, a relatat Financial Times.
Poziţia Marii Britanii a stârnit suspiciuni la Bruxelles şi pentru că, de fapt, sectorul produselor ar fi detaşat de cel al serviciilor. În plus, atitudinea Marii Britanii fragmentează cele patru libertăţi existente pe piaţa unică – circulaţia persoanelor, produselor, serviciilor şi capitalului. Întrebat despre această abordare, un diplomat UE implicat în negocierile pe tema Brexit a declarat: „În niciun caz”.
Contribuţii bugetare
Uniunea Europeană a acceptat în principiu să achite restanţe în valoare de 39 de miliarde de lire (44 de miliarde de euro) în momentul ieşirii din Uniunea Europeană. Planul pe tema Brexit prevede posibilitatea continuării contribuţiilor la bugetul comunitar în cadrul unui eventual „acord de asociere”.
Suveranitate
Potrivit documentului, Marea Britanie va avea putere legislativă totală după Brexit, iar jurisdicţia instanţelor europene pe teritoriul britanic va înceta. Surse citate de FT afirmau că Londra ar urma să accepte ca instanţele judiciare britanice să acorde „importanţa necesară” deciziilor comunitare în cazurile care au legătură cu reglementările europene.
Cu alte cuvinte, deşi Marea Britanie va avea jurisdicţie separată după Brexit, Curtea Europeană de Justiţie va avea ultimul cuvânt în interpretarea reglementărilor bilaterale.
Guvernul britanic a prezentat joi, în parlament, detaliile planului său în ce priveşte relaţiile între Marea Britanie şi Uniunea Europeană după Brexit, ce propune în primul rând o nouă uniune vamală cu blocul Celor 27, transmit AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.
Documentul, care are 98 de pagini, indică faptul că guvernul speră că Marea Britanie va menţine relaţii strânse cu UE după ieşirea oficială din blocul comunitar, în martie 2019.
În nota introductivă, premierul Theresa May susţine că obţinerea unui acord cu Bruxellesul necesită ‘pragmatism şi compromisuri de fiecare parte’.
De altfel, Theresa May, aflată la summitul NATO de la Bruxelles, a dat asigurări joi că propunerile sale pentru Brexit ‘răspund votului britanicilor’, după ce, într-o conferinţă de presă susţinută puţin mai devreme, preşedintele american Donald Trump exprimase dubii că acestea corespund votului de la referendumul din 2016.
Aprobat de guvern vinerea trecută, planul a provocat demisiile a doi miniştri la începutul săptămânii şi a alimentat veleităţile de rebeliune în cadrul majorităţii conservatoare.