„Nu e o imagine la care ne asteptam. Ne vedeam dimineta in bucatarie, sau asteptand la baie, dar dupa, plecam fiecare la treaba lui. Nu era un impediment mare pentru noi, sa ne realizam visul, sa ne ajutam familia din tara. Dar acum, ca stam in casa de dimineata pana seara, cate 8, ca nu mai muncim niciunul, si nu avem bani de niciunele, nu e deloc confortabil.Si nu e confortabil, ca toate cheltuielile se aduna, nu stim cand se termina situatia asta, si mai ales nu stim ce o sa facem dupa”

Pentru romanii din Marea Britanie, contextul actual mondial, al crizei provocate de coronavirus, este unul care le-a dat pe romaneste „viata peste cap”.Avand in vedere ca majoritatea acestora lucreaza self-employment, ori UBER, servicii de transport, ori in constructii, statul acasa nu face decat sa le accentueze criza personala.

Romanii din Marea Britanie”Nu muncim, nu mai avem bani.Nu vine nimeni sa-ti intinga mana. Avem billuri, chirie, tre’ sa mancam”

„Daca stau acasa, inchis, nu produc. Si daca nu produc, n-am bani. Daca n-am bani, ma trezesc in situatia in care, suntem singuri printre straini, trebuie sa ne platim bill-urile dar nu avem cu ce, sa ne platim chiriile dar nu avem cu ce, sa mancam, dar nu avem din ce!”, spune Ionut, stabilit in Marea Britanie de mai bine de 8 ani.

„Credeam ca Brexitul, si toate variantele de scoring, status, vize…tot ce citeam pe internet si auzeam la TV, sunt motive sa ne sperie, si ne faceam defapt griji pentru incertitudinea zilei de maine. Insa in situatia de fata, pe care nu am fi gandit-o niciunul din noi, chiar nu e nimic de facut. Ne-a lovit pe la spate. Ce e de facut in situatia asta?”

Daca noi nu muncim aici si nu ne mai permitem chiria, care e 500 de lire de om, poate 700 cu billuri ( si vorbim aici de 20-30 de milioane vechi romanesti) ce variante sa avem? Te intorci in tara? N-ai cum sa faci asta, pentru ca in primul rand ii pui in pericol pe cei dragi, dar si daca te intorci, nu te angajeaza nimeni in perioada asta. Si atunci ori ca esti muritor de foame in Romania, ori ca esti in regat, care e diferenta?”

Suntem multi in casa, eram multi dinaintea pandemiei, ca oricum stam la comun. Suntem 8 romani, avem o baie.

Intr-adevar se intoarce roata…in anumite cazuri. Noi cei care ne rupeam carca printre straini, sa trimitem niste bani acasa si sa traim si noi, am ajuns acum sa asteptam ajutor de acasa, sa trecem peste perioada asta.Dar care ajutor? Ca si ai nostrii parinti, rude sunt in aceeasi situatie. Nu aveau pana acum, iar acum nu au mai mult dintr-o data.”

Asa ca am ramas ai nimanui printre straini, fiecare cu grijile si datoriile noastre, rugandu-ne sa treaca odata toata situatia, ca sa putem muncii.

Ne mai uitam pe geam, mai iesim putin in curte, si asteptam sa revenim la normal. Dar ne punem intrebarea, daca dupa toate perioada asta, pentru noi va mai exista normalul cu care eram obisnuiti, adica cel dinainte de criza.

citeste si: Aceeasi Marie, cu alta palarie! Ca e Anglia, ca e Germania, ca e Italia sau Spania, nevoia e in fata a orice.

Fermier german,spune de ce angajează doar români la sparanghel:„Nu pot folosi nemţi.Se plâng repede de durerile de spate.Românii sunt mai puternici, si au nevoie de bani”

De ce angajează europenii si germanii doar români pentru cules :„Nu pot folosi de ai nostrii. Se plâng repede de dureri de spate.Românii sunt mai puternici”

Peste 40.000 de muncitori sezonieri lipsesc în Saxonia Inferioară, nord-vestul Germaniei, relatează Bild

„Nu pot folosi nemţi. Se plâng repede de durerile de spate. Românii sunt mai puternici” relatează un fermier care cultivă sparanghel.

Saxonia Inferioară, al doilea land din Germania ca suprafaţă şi al patrulea ca populaţie, are nevoie de 40.000 de muncitori sezonieri în agricultură. Deşi sunt destui nemţi şomeri din cauza crizei, care ar fi dispuşi să-i înlocuiască, sunt fermieri care vor să angajeze doar români sau polonezi.

„Germanii cer una sau două zile libere pe săptămână.Acest lucru nu este posibil în plin sezon  De asemenea, românii lucrează duminica şi de sărbători.”

Este cazul lui Jörg Heuer (49 de ani) din Fuhrberg, cultivator de sparanghel care a adus recent 60 de muncitori români şi care a explicat în Bild de ce se bazează pe polonezi şi români în loc de muncitori germani. Printre cei 60 de muncitori români care au zburat se numără Dănuţ de 22 de ani şi prietena lui Mihaela, de 18 ani.

„Nu pot folosi nemţi”, a spus Heuer.„Majoritatea germanilor nu sunt obişnuiţi să lucreze în câmp ore întregi. Se plâng repede de durerile de spate. Românii sau polonezii sunt mai puternici.” a mai spus el.

„O echipă de handbal mi-a oferit ajutor. Fiecare maxim patru ore – gratuit. Asta a fost drăguţ, dar nu este de niciun folos pentru mine.  Germanii cer una sau două zile libere pe săptămână.  Acest lucru nu este posibil în plin sezon  De asemenea, românii lucrează duminica şi de sărbători. Muncitorii din Europa de Est locuiesc izolat în spaţiile de cazare, fără contact social.” susţine el.

Cât câștigă un român care pleacă la cules de sparanghel în Germania

Imaginile cu românii care pleacă să lucreze în Germania au făcut înconjurul țării. Cea mai mare parte dintre comptrioții noștri vor merge să muncească în ferme, cei mai mulți la cules de sparanghel.

Un român în vârstă de 43 de ani, din județul Timiș, susține că de obicei plata se face la „lădița” de sparanghel cules, iar acest efort este remunerat cu 60 de cenți. În prezent, bărbatul culege sparanghel în Germania, dar uneori chiar și căpșuni, potrivit Ziarul Financiar.

„Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, a afirmat românul, care a explicat că este plătit în funcție de productivitatea pe care o are.

Există însă și alte opțiuni de remunerare, în speță plata la oră, pentru care ar primi în jur de 9 euro. Cu toate acestea, când se trage linie la sfârșit de lună, firma angajatoare îi reține din salariu banii aferenți cazării și hranei.

Astfel, la final, el rămâne cu 6 euro pe lună și, dacă ar lucra 8 ore pe zi și 22 de ore pe lună, ar ajunge la suma de 1.000 de euro. Venitul în mână ar fi dublu dacă românul ar lucra 12 ore pe zi și 28 de zile pe lună.