Misterul matriţei dacilor, unică în lume, dezvăluit de omul care a găsit-o în Sarmizegetusa.
Misteriosul obiect antic dacic de bronz, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal perţios şi sticlă
Vladimir Brilinsky, omul care a avut în grijă Sarmizegetusa Regia, a oferit detalii mai puţin ştiute despre descoperirea matriţei antice, considerată un artefact extrem de preţios.
Scoasă la iveală de o furtună violentă, care a dus la prăbuşirea mai multor fagi din Sarmizegetusa Regia, matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte dacice din muzeele României.
Obiectul antic a fost descoperit în vara anului 2013 de Vladimir Brilinsky, la acea vreme administrator al sitului UNESCO din Munţii Orăştiei, când împreună cu un grup de tineri, a urcat în Sarmizegetusa Regia pentru degaja arborii prăbuşiţi după furtuna din ajunul sărbătorii de Sânziene.
Şocul descoperirii artefactului l-a năucit, în minutele următoare, îşi aminteşte omul care a avut în grijă situl UNESCO.După ce matriţa antică a fost scoasă din pământ (se afla la circa un metru adâncime, sub rădăcinile unui fag bătrân), a fost aşezată în groapă, iar membrii grupului au filmat-o şi i-au făcut poze.
Matriţa a fost aşezată apoi în rucsac, iar Brilinsky a coborât cu ea în satul Costeşti, de la poalele cetăţilor dacice. De acolo a anunţat autorităţile şi arheologii despre împrejurările descoperirii şi intenţia de a preda artefactul găsit în Sarmizegetusa Regia.
La ce era folosită matriţa
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România.
Misteriosul obiect antic de bronz, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal perţios şi sticlă. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări.
Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subţiri din aur şi argint sau din aliaj pe bază de cupru, erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii. În 2014, în apropiere de locul descoperirii sale, au fost găsite peste 90 de fragmente de sticlă brută, de diferite culori (albastru, verde, roşu purpuriu, negru, maro etc.), iar una dintre ipotezele cercetătorilor a fost că în zonă funcţiona în vremea dacilor un atelier de prelucrare a sticlei, folosită în decorarea unor bijuterii. Locul unde s-ar fi aflat atelierul nu a fost descoperit, iar arheologii au oferit mai multe variante pentru identificarea acestuia.
Prima dintre ele a fost că atelierul de orfevrerie ar fi funcţionat în vecinătatea locului de unde a fost scoasă la iveală matriţa, la câţiva metri distanţă, însă nu au fost găsite rămăşiţe ale unui astfel de edificiu. A doua variantă şi cea mai plauzibilă lansată de arheologi plasează presupusul atelier dacic în interiorul fortificaţiei romane din Sarmizegetusa Regia, la câteva sute de metri de locul matriţei, iar a treia variantă extinde căutările pe mai multe hectare. Deocamdată, atelierul dacic rămâne un mister.
Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.(sursa:adevarul.ro)