Mai e putin pana la sfarsitul lunii, cand Marea Britanie, vrea, nu vrea iese din Uniunea Europeana. Pentru cei aproape 500.000 de romani, care traiesc si muncesc in regat intrebarile care se pun sunt multe. Ce se intampla dupa 31 octombrie, pare sa fie cea mai pregnanta dintre ele.
In primul rand, si primul pas pe care au trebuit, sau vor trebui sa il faca romanii, este cererea de rezidenta. Settled statusul si pre-settled statusul.
Românii sunt al doilea cel mai mare grup de imigranți care a făcut asemenea cereri. Doar polonezii sunt mai mulți, a informat ministerul de Interne de la Londra.
De câteva săptămâni, din ce în ce mai mulți români stabiliți în Marea Britanie au început să primească statut pre-settled, deși susțin că îndeplinesc condițiile pentru statut settled. Deosebirile dintre cele două forme de rezidență sunt considerabile, cu impact asupra vieții sutelor de mii de români din Marea Britanie.
Există două tipuri de statut pentru cetăţenii europeni, care se raportează la perioada de şedere continuă petrecută în Marea Britanie, în funcţie de care se va determina statutul. Primul tip îl reprezintă statutul de rezident (Settled Status), iar cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani de zile consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru acest statut.
Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii pe o perioadă nelimitată.
Al doilea tip îl reprezintă statutul de pre-rezident (Pre-Settled Status) şi stipulează că resortisanţii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani de zile consecutivi vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani de zile, care le va acorda timpul necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status.
Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent – dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii – însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
Marea Britanie va opri libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene după Brexit şi va introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte, confom unui plan elaborat de ministrul de Interne, Priti Patel, afirmă surse citate de agenţia Reuters, citat de MEDIAFAX.
„În calitate de secretar de Interne în acest moment definitoriu din istoria țării noastre, am o responsabilitate deosebită când vine vorba de a prelua controlul.”
„Trebuie să punem capăt liberei circulații a oamenilor o dată pentru totdeauna.”
Priti Patel va anunţa că, în contextul Brexit, are misiunea de a „opri libera circulaţie a persoanelor” si implicti a cetatenilor romani, care sunt cea de-a 2 a cea mai mare comunitate din regat, şi de a „introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte asemănător cu modelul australian”, „un sistem care să funcţioneze în interesul Marii Britanii”, prin atragerea „celor mai inteligenţi”, a „oamenilor de ştiinţă”, a „academicienilor”, au declarat sursele citate.
Oficialii britanici au misiunea de a „opri libera circulaţie a persoanelor” si implicti a cetatenilor romani, care sunt cea de-a 2 a cea mai mare comunitate din regat, şi de a „introduce un sistem de imigraţie pe bază de puncte asemănător cu modelul australian”.
Sistemul australian de imigrație a fost conceput pentru a permite admiterea imigranților pe care guvernul îi consideră capabili să contribuie la economie și care vor completa deficiențele de competențe.
Pe ce se bazeaza sistemul de puncte, si ce elemente stau la baza scoringului
Vizele pentru lucrători calificați sunt disponibile pentru oameni dacă obțin suficiente puncte într-un număr de categorii, 60 fiind „numărul magic”.
Una dintre categoriile cheie este vârsta, toți candidații trebuie să fie sub 50 de ani.Solicitanții mai tineri primesc automat 30 de puncte, în timp ce cei care se apropie de 50 de ani primesc zero, ceea ce face mult mai greu să fie acceptați.
O altă categorie cheie este capacitatea de a citi și scrie în limba engleză la un nivel satisfăcător. Multe puncte sunt acordate persoanelor care sunt „deosebit de competente”, și chiar mai mult celor considerați „superiori”.
Apoi există calificări și istoric de angajare într-o meserie calificată. De aici oamenii trebuie să obțină majoritatea punctelor lor.
De exemplu, cinci ani de muncă calificată în afara Australiei valorează 10 puncte, iar o calificare de doctorat, maximum de nivel educațional, primește 20 de puncte.
Experții de la Migration Watch au avertizat că există puține dovezi că schema australiană a redus imigrația sau îngrijorarea publică asupra nivelului imigrației.„Marea Britanie a avut un sistem bazat pe puncte aproape zece ani și nu a funcționat.”
Imigraţia a fost unul dintre principalele motive pentru care majoritatea britanicilor a votat anul trecut să iasă din Uniunea Europeană, iar premierul Theresa May a promis că va impune restricţii, scrie Bloomberg.
Acest sentiment nu este împărtăşit, însă, de toată lumea. Premierul scoţian Nicola Sturgeon pledează pentru rămânerea Marii Britanii în Zona Economică Europeană, care asigură libera circulaţie a persoanelor.
La rândul său, primarul Londrei, Sadiq Khan, a spus că vrea o politică a imigraţiei adaptată pentru capitală, pentru a evita lipsa forţei de muncă specializate în unele domenii.