Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana,si-a reluat activitatea dupa aproape 30.000 de ani.”Lava fierbe, si exista semne de activitate, desi l-am considerat stins.E iminent” spun cercetatorii din toata Europa. 

Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana, spun cercetătorii, este ca o bombă cu ceas. În interior, magma clocoteşte şi are o constituție semilichidă, poroasă amestecată cu diverse cristale.

Cercetătorii consideră că un vulcan ar putea erupe în România, în urma unui studiu despre vulcanii consideraţi stinşi în Europa. Lava fierbe sub lacul Sf. Ana, se arată în acest studiu, iar vulcanul se poate reactiva oricând.

Până acum se credea că Masivul Ciomatu-Puturosu este un vulcan stins în craterul căruia s-a format Lacul Sfânta Ana, un obiectiv turistic important în zona Harghita. Ultima dată, vulcanul ar fi erupt acum circa 30.000 de ani, însă există estimări potrivit cărora ultima erupție ar fi avut loc mult mai recent, acum 9.800 de ani, iar ultimele cercetari din zona, facuta de specialisti din mai multe tari europene, arata ca vulcanul a revenit la viata, si are activitate.

Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana, s-a trezit la viata dupa 30.000 de ani . „Lava fierbe, si exista semne de activitate, desi l-am considerat stins.E iminent” spun cercetatorii din toata Europa.

Un grup de cercetători din mai multe țări au publicat un studiu din care reiese că Masivul Ciomatu-Puturosu din Carpații Orientali poate redeveni un vulcan activ, informează smithsonianmag.com. Potrivit estimărilor, sub Lacul Sfânta Ana, singurul lac de origine vulcanică din estul Europei, s-ar afla o cameră magmatică în care ar fi între 20 și 60 de kilometri cubi de lavă.

Studiul care lansează ipoteza că vulcanul are potențialul de reactivare a fost realizat de de către un grup de oameni de știință din Elveția, Franța, România și Ungaria. ”Preferăm să studiem vulcanii activi, evident pentru că prezintă un risc real, dar nu ar trebui să uităm vulcanii relativ tineri pentru că ei prezintă un risc pe care ar trebui să-l evaluăm”, a declarat Mickael Laumonier de la Université Clermont Auvergne (Franța), unul dintre autorii studiului.

Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana, s-a trezit la viata dupa 30.000 de ani . „Lava fierbe, si exista semne de activitate, desi l-am considerat stins.E iminent” spun cercetatorii din toata Europa.

Au fost efectuate analize geofizice și geochimice pentru a estima cantitatea de lavă care se află sub Ciomatu, iar rezultatul este între 20 și 60 de kilometri cubi de magmă. Pe de altă parte, studiul nu conchide că erupția este iminentă, ci doar că există potențialul reactivării vulcanului.

Echipa lui Laumonier a ajuns la concluzia că, în medie, 15% din rocile din crusta de sub Ciomatu sunt topite, dar sunt zone în care procentul ajunge la 45%, cifră care reprezintă punctul de cotitură în care pot să apară erupțiile, a spus Michael Ackerson, curator al secției de roci de la Muzeul Național de Istorie Naturală ”Smithsonian”.

Chiar dacă nu se știe dacă Ciomatu va erupe până la urmă, Laumonier și echipa sa susțin că vulcanii socotiți stinși sau inactivi trebuie cercetați îndeaproape pentru evaluarea riscurilor pe care le presupun.

”Ca un vulcan aparent stins precum Ciomatu este capabil să erupă în viitor cere o atenție reînnoită pentru vulcanii inactivi din întreaga lume și poate o redefinire a clasificării în vulcani activ și vulcani inactivi”, a declarat seismologul Gheorghe Mărmureanu.

Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana, s-a trezit la viata dupa 30.000 de ani .”Lava fierbe, si exista semne de activitate, desi l-am considerat stins.E iminent” spun cercetatorii din toata Europa.

Unicul lac vulcanic din Europa, Lacul Sfânta Ana, se află în România, în Carpații Orientali, la granița județelor Harghita și Covasna, într-un loc parcă desprins dintr-o poveste cu împărați și zâne, înconjurat de păduri de conifere. O excursie de weekend la lac este o ideee excelentă datorită peisajelor, dar și a aerului puternic ionizat sau a izvoarelor minerale din împrejurimi.

Lacul Sfânta Ana este la 950 de metri altitudine. Drumul până aici șerpuiește prin pădure, iar vara este un loc perfect pentru puțină răcoare. În zonă sunt locuri minunate, printre care Peștera Puturosul, de unde ies gaze cu efecte terapeutice din adâncurile pământului. Din această cauză i se mai spune Grota Puturoasă sau Pucioasa.

Mofetele, băile uscate cu gaz, sunt adevărrate izvoare de sănătate, indicate mai ales persoanelor care suferă de afecțiuni ale sistemului locomotor și vascular. Însă, mare grijă, deoarece excesul acestor băi afectează sănătatea, deci nu trebuie să stați prea mult în peșteră și nici să treceți peste linia care indică gazele.

Un alt loc interesant este și prăpastia numită Cimitirul Păsărilor, nume provenit de la faptul că foarte multe păsări mor aici din cauza lipsei de oxigen.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România şi se găseşte la 17 kilometri de localitatea Bixad, aflată în apropiere de Băile Tuşnad. Are câteva particularităţi unice, care l-au transformat într-o mare atracţie pentru turişti.

Vulcanul de sub Lacul Sfanta Ana, s-a trezit la viata dupa 30.000 de ani .”Lava fierbe, si exista semne de activitate, desi l-am considerat stins.E iminent” spun cercetatorii din toata Europa.

Deşi în trecut se vorbea că în unele locuri lacul atinge şi 12 metri adâncime, ultimele măsurători arată că adâmcicea maximă este de 6,3 metri. Lacul are şi câteva ciudăţenii unice. Nivelul apei nu creşte şi nu scade niciodată deşi lacul nu are izvoare şi este alimentat doar de apa de ploaie.

Nimeni nu a reuşit să explice clar cum este posibil aşa ceva, mai ales că debitul precipitaţiilor nu este acelaşi de la un an la altul. „S-au făcut numeroase studii în trecut, dar până acum nimeni nu a reuşit să explice de ce nivelul apei rămâne constant. Este o particularitate a Lacul Sfânta Ana care îl tranformă în atracţie turistică. Puţin mister este binevenit“, spune geologul Mihai Turtureanu.

În muntele de lângă lac s-au format, de-a lungul timpului, două fisuri. Localnicii spun că dacă aerul emanat de acestea pişcă la nas atunci este semn de furtună. Dacă nu se întâmplă acest lucru, este semn de vreme frumoasă. Fenomenul are şi o explicaţie ştiinţifică. „În zonă mai există o activitate post-vulcanică care este extrem de sensibilă la schimbările din atmosferă. Atunci când presiunea atmosferică scade, gazele, precum bioxidul de carbon şi sulful, urcă spre suprafaţă şi inundă fisurile cu un miros înţepător. Aceste fenomen este interpretat în sensul că aduce ploaia“, mai spune specialistul.